ZIUA CRUCII

Credincioşii ortodocşi, greco-catolici şi romano-catolici prăznuiesc în 14 septembrie, Înălţarea Sfintei Cruci. Este una dintre cele mai mari sărbători ale creştinilor şi, în orice zi ar cădea, este praznic şi post. Sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci a fost instituită în urma a două mari evenimente: aflarea Crucii pe care a fost răstignit Hristos şi înălţarea ei solemnă în văzul poporului de către episcopul Macarie al Ierusalimului, la 14 septembrie 335, şi aducerea Crucii de la perşi în anul 629, în timpul împăratului bizantin Heraclius. Acesta a depus-o cu mare cinste în Biserica Sfîntului Mormînt din Ierusalim, după ce patriarhul Zaharia a înălţat-o în văzul credincioşilor, la 14 septembrie 630. Biserica a rînduit sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci a Domnului Iisus Hristos la 14 septembrie, în amintirea zilei cînd a fost redescoperită, pe Golgota, de către Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena. Aceştia au găsit nişte cruci şi, neştiind care este Crucea Domnului, au atins, la îndemnul îngerului, crucile de trupul unei femei moarte. Atunci cînd a fost atinsă cu Sfînta Cruce, femeia a înviat. Crucea a fost înălţată pentru a fi văzută de mulţime şi, de atunci, acest praznic a fost trecut între sărbători. Astăzi, fragmente din lemnul sfînt se află la Biserica Sfîntului Mormînt din Ierusalim, la Roma, Constantinopol şi Muntele Athos. Cea mai mare bucată este la Mănăstirea Xiropotamou, din Sf. Munte Athos. Dar chiar dacă astăzi ne-au rămas doar fragmente ale Sfintei Cruci, simbolul crucii este neştirbit. Făcîndu-ne cruce, evocăm patima mîntuitoare pentru lume a lui Iisus.

    Crucea pe care a fost răstignit Iisus, găsită printr-o minune

Primul mare împărat creştin, Constantin cel Mare, trăia cu dorinţa de a afla Crucea pe care fusese răstignit Mîntuitorul, pentru aceasta el trimiţînd-o la Ierusalim pe mama sa, împărăteasa Elena. În decursul timpului, peste locul unde se spunea că se află îngropată Crucea, fusese construit un templu păgîn. După dărîmarea acestuia, au fost găsite trei cruci, iar alături de ele o inscripţie pe care scria „Iisus Nazarineanul, Regele Iudeilor“. Neştiindu-se însă care este crucea pe care fusese răstignit Hristos, a fost adusă o femeie bolnavă, pe moarte, care la atingerea uneia dintre cele trei cruci s-a însănătoşit. Astfel, printr-o minune, a fost aflată Crucea pe care fusese răstignit Hristos. Constantin cel Mare a zidit în acel loc o biserică, Biserica Învierii Domnului, sfinţită la 13 septembrie 335. A doua zi, la 14 septembrie, episcopul Macarie al Ierusalimului a arătat din nou, de pe amvonul bisericii, sfîntul lemn al Crucii Răstignirii, pentru ca toţi cei de faţă să-l vadă.  Spre deosebire de alte praznice împărăteşti, Înălţarea Sfintei Cruci se marchează cu post, pentru că ne aduce aminte de Patimile şi de Moartea Mîntuitorului Hristos. Astăzi, pămîntul „se închide“. Potrivit tradiţiei populare, de Ziua Crucii, pămîntul „se închide“ pentru plante, insecte şi reptile, adică toate gîngăniile şi şerpii intră în pămînt unde iernează pînă la Alexii (17 martie). Şerpilor care au muşcat oameni nu li se permite acest adăpost, astfel ei vor putea fi ucişi în această zi pentru a li se şterge păcatul. Nu se taie lemne pentru ca să nu intre şarpe în casă. Este şi ultima zi în care se culeg buruieni de leac pentru că „pămîntul se usucă“, plantele rămase sînt considerate necurate.

În sudul ţării, unde sărbătoarea se numeşte Cîrstovul Viilor, se începe culesul viilor şi se bat nucii. La cules se lasă păsărilor ultimul buştean al viei considerat „strugurele lui Dumnezeu“. Tot astăzi se pomenesc morţii şi se împart alimente şi vase de ceramică.                   

Ziua crucii (14 septembrie) este data ce vesteste sfarsitul verii si inceputul toamnei. Principalele obiceiuri si practici de schimbare a anotimpului calduros (vara) cu unul rece (toamna) sunt concentrate in jurul echinoctiului de toamna si se manifesta cu ocazia unor sarbatori religioase sau populare ce ating maximul la Ziua Crucii. Calendarul popular consemneaza aceasta zi si sub alte denumiri cum ar fi Carstovul Viilor sau Ziua Sarpelui. Sub prima denumire, ziua este cunoscuta mai ales in zonele deluroase si sudice ale tinutului, in zonele viticole, marcand inceputul culegerii viilor, iar sub denumirea de Ziua Sarpelui este cunoscuta pretutindeni. Acum se crede ca serpii si alte reptile incep sa se retraga in ascunzisurile subterane, hibernand pana in primavara urmatoare, la 17 martie ( Alexiile ). In lumea satelor inca se mai crede ca serpii, inainte de a se retrage, se strang mai multi la un loc, se incolacesc si produc o margica numita "piatra nestemata", folositoare pentru vindecarea tuturor bolilor. De Ziua Crucii se strang ultimele plante de leac (boz, micsunele, matraguna, navalnic) ce se duc, impreuna cu buchetele de flori si busuioc, la biserica, pentru a fi puse in jurul crucii si a fi sfintite. Plantele sfintite se pastreaza, apoi, in casa, la icoane sau in alte locuri ferite, fiind folosite la nevoie in vindecarea unor boli sau sunt utilizate la farmecele de dragoste (navalnicul). Se considera ca acum florile se plang una alteia pentru ca se usuca si mor iar cele ce infloreau dupa aceasta zi (brandusa de toamna) erau socotite flori ale mortilor.Busuiocul sfintit de Ziua Crucii se punea in vasele de apa ale pasarilor, pentru a le feri de boli, in lautoarea fetelor, pentru a nu le cadea parul, si la stresinile caselor, pentru a le feri de rele, in special de trasnete.In aceasta zi, in Bucovina se savarseau acte ritualice cu scop apotropaic sau fertilizator. De exemplu, oamenii atarnau in ramurile pomilor fara de rod vite de castraveti si cruci de busuioc sfintit crezand ca, in modul acesta, vor beneficia de rod bogat in toamna viitoare.

SECRETELE CASEI POPORULUI (Teorii INcredibile)

                      

TRADITII POPULARE LA ROMANI!

Sfintii 40 de Mucenici sunt praznuiti de Biserica Ortodoxa, in fiecare an, pe data de 9 martie. Acesti mucenici au trait in vremea imparatului Licinius (308-324), prigonitor al crestinilor. Sfintii 40 de Mucenici erau soldati crestini si faceau parte din Legiunea a XII-a Fulminata din Armenia. Acestia nu erau doar romani de origine, ci si greci, amestecati cu armeni. Afland despre credinta lor, Agricola, guvernatorul Armeniei, i-a silit sa se inchine idolilor. Deoarece au refuzat, au fost intemnitati timp de opt zile si batuti cu pietre. Prin semne divine au fost insa intariti in dreapta credinta. Dupa aceste chinuri, guvernatorul i-a condamnat la moarte prin inghetare, in lacul Sevastiei. La miezul noptii, unul dintre cei 40 de mucenici, a iesit din apa din cauza gerului. Alergand spre baia calda, pusa de cei ce slujeau idolilor, a murit. Cei ramasi sa indure gerul au inceput sa se roage: "Ajuta-ne Dumnezeule, Mantuitorul nostru, usureaza-ne sarcina si alina iutimea vazduhului, ca spre Tine nadajduim, ca sa nu ne rusinam si sa cunoasca toti ca ne-am mantuit strigand catre Tine". In urma acestei rugaciuni s-au petrecut mari minuni: apa lacului s-a incalzit, gheata s-a topit si 40 de cununi stralucitoare au pogorat asupra mucenicilor.

Potrivit tradiţiei populare, femeile fac în această zi mucenici în formă de opturi.

Aceştia sunt duşi la biserică pentru a fi binecuvântaşi, iar apoi sunt consumaţi în familie și dați de pomană, în cinstea celor morți. În această zi se termină ciclul celor „nouă babe” (Baba Dochia moare și se transformă în stâncă) și începerea șirului „zilelor moșilor”, ce marchează începutul zilelor agricole. Se pomenesc morții în biserică, iar o parte din bucate sunt duse în cimitire, la mormintele celor dragi, însoțite de flori și lumânări.

De Mucenici, nu se lucrează. În tradiţia populară se spune că, dacă vrei să fii sănătos tot anul, nu trebuie să munceşti în această zi, altminteri vei fi pedepsit de sfinţi cu 40 de săptămîni de boală. Ziua Mucenicilor este și un prilej de prognozare a vremii. Se consideră că dacă va ploua în această zi, va ploua și de Paște. În comunitățile rurale, există obiceiul de a se scoate plugul la arat, ziua de 9 martie fiind un simbol al începutului unui nou an agricol

1 DECEMBRIE ZIUA NATIONALA!

  

                                                                                                       

                                          

PLACINTE MOLDOVENESTI

                           

Haide mama, haide tata - Adrian Paunescu

                          

Familia secreta a lui Isus.mp4

                             

BELSUGUL TOAMNEI

CERCURI IN LANURI DE CEREALE

                    Un uriaş „CROP CIRCLE”

                  („Cerc în lanul de cereale”),

         de o frumuseţe şi complexitate uimitoare,

                a fost recent descoperit în Anglia

                                  Acum, ca un fel de scurt „intermezzo” între subiecte „grele”, venim cu ceva ce pare „exotic”, însă este – cel puţin – la fel de profund : subiectul desenelor create în Lanurile de Cereale, acelea ce dovedesc, celor care au minim bun-simţ că, dincolo de „civilizaţia” şi tehnologia umană, pare să existe în mod clar ceva „superior”, care face apel la o Tehnologie Cuantică Multi-Dimensională, mult superioară celei umane actuale.

......Şi care ne confirmă că Viaţa în Univers şi chiar pe Planetă este mult mai complexă decât cred „cobaii” din „pătrăţelele” lor – „roboţeii umani”, poziţionaţi ca „hrană” pentru „Matrixul” (informaţional-energetic) pe care nici măcar nu-l bănuiesc, în timp ce aceştia trăiesc în iluzia unei „vieţi împlinite” !...

Dacă vă regăsiţi în această mini-descriere, este minunat, căci deja aţi făcut primii paşi în ELIBERAREA din MATRICE, prin însăşi Procesul fundamental al CON-ŞTIENTIZĂRII (vă mai re-amintiţi ? : „Când ŞTII cine eşti, NU mai eşti !”, căci deja ai început Procesul de Eliberare prin Con-ştientizare)...

Aceasta pare a fi şi intenţia fundamentală a autorilor acestor „desene” din lanurile de cereale (care apar, cu preponderenţă, în Anglia – fără a fi, însă, exclusive) :

„Pe 12 august 2016 a fost filmată şi fotografiată în Anglia o nouă formă spectaculoasă ce a fost „desenată” în lanul de grâu…

Misteriosul desen, care are ca reprezentare principală FLOAREA VIEŢII, este doar una dintre ne-număratele astfel de apariţii, realizate în mod enigmatic, noaptea, pe teritoriul Marii Britanii.

Încă de la apariţia primelor figuri, cunoscute sub numele de „crop circle”, s-au făcut numeroase speculaţii despre cine sunt cu adevărat autorii lor (care, de fapt, în mod evident, sunt extra-tereştri).

Desigur, în decursul timpului au apărut diverşi oportunişti care au pretins că ei sunt autorii acestor desene, însă nu au putut demonstra acest lucru, nefiind capabili să realizeze, chiar şi pe lumină, ceva atât de complex.

Este suficient să privim acest desen, de o mare complexitate, pentru a ne îndoi că noaptea, cineva ar putea realiza pe întuneric aşa ceva.

Şi atunci ? Sunt aceste cercuri din lanurile cu cereale semne date de inteligenţe extraterestre, de reprezentanţi ai altor civilizaţii ?

Probabil că unii zâmbesc, deja superior, la o astfel de posibilitate...

Totuşi, este cert că trebuie să fii foarte mărginit să îţi imaginezi că nu mai există în întreaga galaxie forme de viaţă inteligentă sau că o civilizaţie cu doar 10.000 de ani mai avansată decât noi (nu vorbim despre posibilitatea ca unele să fie şi cu un milion de ani în avans), nu poate să ajungă pe Terra, chiar dacă noi nu putem să ne deplasăm în spaţiu, decât cu câteva zeci de kilometri/secundă.

Asadar, misterul rămâne, indiferent de părerea scepticilor.

Merită menţionat faptul că proprietarul terenului a stabilit deja un program de vizitare şi că deja există şi o taxă de intrare !...” :