SFARSIT DE MARTIE

Iarna la  sfarsit de MARTIE in Iasi.Zapada este din 23 Martie cand a nins toata ziua!

CU TRENUL DE LA IASI LA DOROHOI

Pe ruta Iasi-Dorohoi,se calatoreste cu trenul Regiotrans.
Pentru a parcurge cei 160 km.cat are aceast traseu este necesar sa ai rabdare cam 3 ore si 30'.

Nu este aglomeratie mare pe acest traseu,dar e suficient sa suporti zdranganitul de fiare datorita faptului ca aceasta cale ferata nu cred ca a mai fost intretinuta de foarte multi ani,cum de altfel si o serie de gari au aceiasi soarta.Fiind conditii de iarna nu pot spune ca nu a fost caldura in tren, fata de alte dati cand cam tremurai in tren.E bine de stiut ca pe acest traseu exista si un tunel, tunelul de la Movileni.Din curiozitate am cautat pe net si am aflat ca:

La doar cativa kilometri de municipiul Iasi se afla una dintre cele mai teribile constructii! Nimeni nu ar fi crezut ca la acel moment s-ar fi putut ridica vreodata asa ceva . Grupuri de straini si romani au trudit, cativa ani, pentru a duce la bun sfarsit ceva unic .Pentru foarte multi, acest ansamblu grandios a ramas un mister pana in zilele noastre . Este vorba de tunelul de la halta Movileni, construit in urma cu 130 de ani pentru a deservi ruta Dorohoi – Iasi, una din primele linii de cale ferata construite in Romania in secolul XIX. Desi zilnic este traversat de garnituri de calatori sau marfa, acest tunel pastreaza inca secrete teribile si tulburatoare tunelul a fost la vremea respectiva una din cele mai marete realizari ale Iasului. Acum, nu mai reprezinta insa nimic, reabilitarea acestuia fiind abandonata din lipsa de fonduri.

Zidit cu caramida de la fabrica din Ciurea, una din cele mai rezistente din acea vreme, tunelul s-a corodat cu timpul, iar acum faimoasa lucrare sufera enorm. Caramida a ajuns sa fie macinata de o bacterie, iar reabilitarea intarzie sa apara. Chiar daca la inceputul anilor ’90 s-a demarat consolidarea unei portiuni din tunel, lucrarea a fost rapid abandonata din lipsa de fonduri. Din cei 964 de metri s-au refacut doar o suta, restul fiind lasati in voia sortii. Chiar daca in spate are o istorie incredibila, interiorul tunelului este respingator. De-a lungul sinei de cale ferata sunt munti de gunoaie, de la hoituri de animale, la sticle, pet-uri, haine si tot felul de obiecte aduse de oameni. Pana si halta Movileni ridicata in 1989 a ajuns o ruina, fiind parasita si distrusa in timp. Pentru ca cea mai mare parte din tunel nu a mai fost consolidata, in interior s-a impus o restrictie de viteza de 5 kilometri pe ora.

Prima temelie de ciment din tara

 „Motivul pentru care s-a adoptat solutia cu tunelul, care a costat destul de mult, a fost aceea ca la Ciurea se construia de catre francezi o fabrica de caramida.

Constructia tunelului a fost grandioasa la acea vreme. Ridicat la inceputul anilor 1890 si finalizat in 1896, tunelul a adus cu sine lucruri noi, aspecte care la vremea respectiva pareau incredibile. De exemplu, la temelia celor doua cosuri de aerisire ale tunelului, astazi in ruine amandoua, s-a folosit ciment. Daca astazi nu pare nimic spectaculos, la acea vreme totul a fost grandios.

Cele doua cosuri au fost primele constructii din Romania la care s-a folosit ciment adus de la Braila, prima fabrica de acest gen deschisa in Romania. Cimentul a fost adus de la fabrica braileana Portland si a fost una din inovatiile vremii. Cine trece astazi pe langa cele doua cosuri de aerisire ar putea foarte bine sa nu dea doi bani pe ele, darapanate si indesate de balarii, cosurile au cedat in fata timpului. Insa acum o suta si ceva de ani erau, alaturi de tunel, o realizare mareata. Constructorul acestei cai ferate a fost ing. Ioan George Cantacuzino (1847-1911) , descendent al marii familii de boieri. El a construit toate lucrarile de arta: podurile din beton si de metal din valea Jijiei, gara de la Cucuteni (actuala gara Letcani), precum si toate garile pana la Dorohoi. La turnarea fundatiei rasuflatorilor, cei care au facut cofrajele si au turnat «glodul acela aburiu» au fost foarte afectati si mirati in dimineata urmatoare, cand au vazut ca glodul turnat era tare ca piatra Lucrarea a fost facuta de firma Pelirini, cu ingineri italieni si o buna parte din forta de munca locala. Primele prospectiuni in zona tunelului au inceput inca din 1889. Intreaga lucrare pe ruta Dorohoi – Iasi s-a facut pe sase segmente, iar cel de la Letcani a fost realizat la urma pentru ca era si cel mai greu de facut, in zona urmand a se realiza si tunelul. Tunelul are o lungime de 964 metri, iar lucrarile propriu-zise au inceput in luna mai a anului 1892 la ambele capete. Strapungerea a fost realizata la data de 14 mai 1893. Pentru ca deja erau probleme cu infiltratiile de apa, tunelul a avut trei inele de caramida, ceea ce a facut ca peretele sa aiba o grosime de un metru. La data de 1 iunie 1896, tronsonul de 6 kilometri pe ruta Cucuteni (actual Letcani) – Larga Jijia a fost dat in exploatare. Costurile totale au fost de peste 17 milioane de franci, o suma uriasa la acea vreme.Ruine sunt nu numai la tunelul de la Movilenici si in unele gari construite in aceiasi perioada, cum ar fi o serie de 

gari, de exemplu gara CARASA, VORNICENI si altele.

Hal de atitudine al autoritatilor.La cap de line, la Dorohoi lucrurile stau un pic mai bine.

Dorohoiul cap de linie, spre Iasi si Leorda, Veresti de 130 de ani.Toate acestea s-au facut pe timpul regelui Carol l.Pe timpul lui Ceausescu s-au facut destul de multe : Transfagarasanul. Canalul Dunare Marea Neagra,Metroul combinate uzine ,pe care ai nostri dragi alesi au gasit de cuviinta ca e bine sa fie taiate si vadute de tigani la fier vechi. O fi si asta ceva!

DESPRE ENZIME

Enzimele (din limba greacă - zymosis - ferment) sunt macromolecule de origine proteică cu rol de biocatalizatori, cu ajutorul cărora celulele vii pot înfăptui reacții complexe într-un timp scurt, la temperatura mediului înconjurător. Catalizând reacțiile biochimice din organism, ele au un rol esențial în biosinteza și degradarea substanțelor din materia vie, întîlnindu-se în toate organismele animale, vegetale și în microorganisme, mai fiind denumite din această cauză biocatalizatori.

Fără enzime , procesele biochimice s-ar desfășura cu viteze foarte mica. Reacțiile chimice ce au loc în organismele vii, în condiții de presiune și temperatură relativ joase și pH bine definit nu se pot realiza, la vitezele apreciabile care le caracterizează, decât admițând intervenția unor catalizatori deosebit de eficienți. Acești catalizatori eficienți sunt produși chiar de organism, sunt de natură proteică și poartă numele de ENZIME (de la grecescul "en zime" = drojdie). Ele se pot defini, deci, drept proteine cu acțiune catalitică; aproape toate moleculele-enzimă, cunoscute până acum, dintre care multe obținute sub formă cristalină (ureaza 1926) au structură proteică. Numărul enzimelor este de ordinul miilor căci, în lumea vie, fiecărei molecule organice existente aici, trebuie să-i corespundă cel puțin o enzimă, care să participe la sinteză și/sau degradarea ei.

        Ce sunt enzimele si care este rolul lor in organism

Enzimele, aceste molecule de proteine,  joaca un rol important in toate activitatile din organism:

 in digestia alimentelor,

 in stimularea creierului,

 in conservarea energiei celulare si

 in refacerea tesuturilor, organelor si celulelor.

Rolul lor principal este de catalizator, mai exact au rolul de a accelera si precipita sute si mii de reactii biochimice din organism, controland astfel procesele vitale care au loc in organism.

Fiecare enzima are o functie specifica in organism, functie pe care o alta enzima n-o poate indeplini; structura lor chimica este atat de specializata astfel incat sa poata initia numai reactia unei anumite substante sau a unui grup inrudit cu acesta, nu si reactiile altora.

Functiile principale ale enzimelor:

Enzimele digestive descompun alimentele in particule pentru energie. Reactia chimica se numeste hidroliza si implica folosirea apei pentru a dezintegra compusii chimici si sa-i transforme in energia.

Energia stocata este apoi convertita de alte enzime functie de cerintele organismului.

  fierul este concentrat in sange prin actiunea enzimelor; alte enzime din sange ajuta la coagularea lui pentru a stopa sangerarea.

  enzimele uricolitice catalizeaza conversia acidului uric in uree.

  enzimele respiratorii ajuta la eliminarea dioxidului de carbon din plamani.

  enzimele ajuta rinichii, ficatul, plamanii, colonul si pielea sa elimine deseurile si toxinele din organism.

  o alta enzima ia fosforul  din alimentatie si il transfera in structura oaselor.

  enzimele accelereaza oxidarea glucozei care mareste energia care ajunge la celule.

  enzimele apara sangele de deseurile periculoase, convertind aceste substante in forme usor eliminate de corp.

Functiile enzimelor sunt foarte multe si diverse; aici am enumerat doar o parte dintre acestea.

Corpul foloseste mare parte din potentialul de producere al enzimelor, pentru a produce peste 20 de tipuri de enzime. In acelasi timp, corpul nostru trebuie sa obtina aceste enzime din alimentatie.

Capacitatea corpului este afectata intr-un mod foarte serios atunci cand avem o dieta preponderenta in produse alimentare preparate si procesate.

Enzimele sunt foarte sensibile la caldura: caldura joasa sau moderata – de cca 47 grd Celsius distruge majoritatea enzimelor din alimente.

De aceea este important sa consumam alimente crude sau sa consumam suplimente cu enzime pentru ca organismul nostru sa obtina enzimele necesare.

Tipuri de enzime

Enzimele se pot imparti in doua grupe: enzime digestive si enzime metabolice.

Enzimele digestive sunt secretate de-a lungul tractului intestinal si descompun alimentele, facand posibila absorbtia nutrientilor in sange, pentru a fi folositi la diferite functii ale organismului. Enzimele digestive se impart in trei tipuri principale: amilaza, proteaza si lipaza.

  Amilaza se gaseste in saliva, in sucurile pancreatice si ale stomacului, si au rolul de a descompune carbohidratii. Actioneaza imediat ce incepem sa mestecam si de aceea este important sa mestecam mult mancarea.

         Proteaza se gaseste in sucurile din stomac si in cele ale pancrasului, precum si in sucurile intestinale. Rolul ei este de a ajuta la digerarea proteinelor.

          Lipaza se gaseste in sucurile stomacului si ale pancreasului, este de asemenea prezenta in grasimea din alimente. Rolul ei este de a ajuta la digerarea grasimilor.

Un alt component al procesului digestiv, dar care nu este o enzima in sine, este acidul clorhidic. Acesta interactioneaza cu enzimele si le intensifica functiile.

Enzimele metabolice sunt acele enzime care catalizeaza reactiile chimice din celule, cum ar fi producerea energiei si detoxifierea.

Enzimele metabolice guverneaza activitatile tuturor organelor corpului, ale tesuturilor si celulelor. Ele sunt constructorii care ridica zidurile organismului din proteine, carbohidrati si grasimi.

Enzimele metabolice actioneaza specific in sange, organe si tesuturi. Fiecare tesut al corpului are propria sa enzima metabolica, cele mai importante fiind superoxid dismutaza (SOD) si catalaza.

Oricat de puternice ar fi enzimele, acestea nu pot actiona singure.Pentru ca acestea sa fie deplin active au nevoie de cantitati adecvate de alte substante cunoscute sub numele de coenzime.

 Printre cele mai importante coenzime sunt cele din complexul de vitamine B, vitamina C, vitamina E si zincul.Cercetarile au aratat ca posibilitatea organismului de a fabrica enzime scade pe masura ce imbatranim; in acelasi timp, cresc dificultatile de absortie a nutrientilor, tesuturile se distrug, iar sanatatea devine precara.Luand suplimente enzimatice, va asigurati ca oferiti organismului dvs., din alimentatie, intreaga valoare nutritionala de care are nevoie.