Cuvântul
Paşti (Paşte)
provine în limba română din forma bizantino-latină Pastihae
a cuvântului de origine ebraică Pasah („a trecut”). Evreii
numesc Pesah (Paște)
— sărbătoarea libertății sau a azimilor, — sărbătoarea lor anuală în
amintirea evenimentelor relatate în Biblie, ale trecerii prin Marea Roşie și a eliberării
lor din robia Egiptului care se prăznuiește la 14 Nisan (Este de
precizat că în calendarul religios evreiesc din antichitate, luna Nisan, care
durează de la luna nouă din martie până la luna nouă din aprilie, era prima lună a anului, conform
poruncii divine: Luna aceasta va fi pentru voi cea dintâi lună a anului ;- şi coincide cu prima lună plină de după
echinocţiul de primăvară. Paștele creștin - sărbătoarea creștină, adică patimile, moartea și Învierea Domnului
au coincis
cu Paştele Evreilor din anul 33.
Obiectul sau motivul Paștilor creștine a devenit cu totul altul decât al
Paștilor evreilor, care fusese la vremea
respectivă celebrat de Isus și apostoli, între
vechea sărbătoare iudaică și cea creștină nefiind ulterior, după o parte
din teologii creștini, altă
legătură decât una de nume și de coincidență cronologică. Paștele reprezintă una dintre cele mai
importante sărbători anuale creștine, care
comemorează evenimentul fundamental al creştinismului, Învierea lui Isus Hristos, considerat Fiul lui Dumnezeu în religiile creștine, în a treia zi după răstignirea
Sa din Vinerea Mare. Data de început
a Paștelui marchează începutul anului
ecleziastic creștin. Data
celebrării Paştelui are la bază două fenomene astronomice: echinocţiul de primăvară şi
mişcarea de rotaţie a Lunii în jurul Pământului. Astfel,
Paştele se serbează în duminica imediat următoare primei luni pline după
echinocţiul de primăvară. Paştele creştin are o durată de 40 de zile,
cuprinse între sărbătoarea Învierii Domnului (prima duminică de Paşti) şi
sărbătoarea Înălţarii Domnului, care se celebrează la 40 de zile de la Înviere,
într-o zi de joi. Primele 3 din cele 40 de zile pascale sunt zile de mare
sărbătoare. Sărbătoarea Paştilor este precedată de o lungă perioadă de post, în
care se comemorează evenimentele premergătoare Învierii Domnului. Ultima
săptămână din Postul Mare, numită Săptămâna Patimilor, începe în Duminica
Floriilor, când se sărbătoreşte intrarea lui Isus Hristos în Ierusalim, şi se
sfârşeşte în Sâmbăta Mare. Este săptămâna în care sunt comemorate patimile lui
Isus, răstignirea şi moartea Sa din Vinerea Mare. Cel mai răspândit obicei creștin de Paști este vopsirea de ouă roşii, a căror prezență
este obligatorie pe masa de Paști,
deși în prezent se
vopsesc ouă și de alte culori
(verzi, albastre, galbene
etc.).
Oul, simbol al fecunditatii si al
formei aproape desavarsite, era folosit si de alte popoare, in ritualurile lor
de sarbatori, emblema universului, opera
divinitatii supreme. La crestini se credea ca el il reprezinta pe Creator, care
creeaza tot si contine in sine totul. La romani este vopsit in ultimele zile
ale Postului Mare, fiind consumat de Paste, dupa ce este sfintit si toata
familia ciocneste oua. In dimineata primei zile de Paste, e obiceiul, in
Bucovina, de a te spala cu ou rosu si cu bani, ca sa ai fata rosie ca oul si sa
fii bogat tot anul. Ouale colorate in alte culori (galben, verde, albastru)
vestesc bucuria primaverii. Cele colorate in negru simbolizeaza chinul si
durerea pe care le-a suferit Hristos pe cruce. Ouale inchistrite sunt simbolul
Mantuitorului, care a iesit din mormant si a inviat, precum puiul din gaoace. În folclorul românesc există mai
multe legende creştine care explică de ce se înroșesc ouăle de Paști și de ce ele au devenit simbolul sărbătorii Invierii Domnului. Una dintre ele relatează că Maica Domnului, care venise să-și plângă fiul răstignit, a așezat coșul cu ouă lângă cruce și acestea au fost înroșite de sângele care picura din rănile
lui Isus..Cu ocazia sărbătorilor Pascale gospodinele
prepară și alte
mâncăruri tradiţionale: pască, cozonac, drob.
Iepuraşul de paşte - iepurele este
un vechi simbol al fertilităţii, prezent în toate mitologiile. Sălbatic sau de
casă, se leagă de ideea de regenerare şi
înnoire neîntreruptă a vieţii.
Mielul
este unul dintre simbolurile de Paști,
prima referință fiind, desigur, cea din
Vechiul Testament. Potrivit Sfântului
Ambrozie al Milanului, animalul oferit de Dumnezeu lui Avraam în locul fiului
său, Isaac,
a preînchipuit mielul pascal, care eliberează pe Israel dintr-o stăpânire
inumană și este prefigurarea adevăratului Miel,
adică Iisus Hristos,
care Se va jertfi pentru salvarea întregii omeniri de sub osânda păcatului.
Sarea nu era deloc de bun augur in duminica de Paşte.
Aceasta
sacrificare a mielului pascal a prefigurat jertfa Mantuitorului de pe Golgota,
care a adus eliberarea omenirii din robia pacatului. Sacrificiul mielului
pascal a trecut si la crestini care, in fiecare an de Sfintele Pasti, jertfesc
un miel a carui semnificatie religioasa cei credinciosi n-o mai cunosc si se
multumesc doar sa spuna ca asa au pomenit ca de acest mare praznic sa se taie
un animal.Desi se spune ca pasca, traditionala bunatate de Paşte, se poate face
in Joia Mare, Vinerea Mare sau Sambata mare, numai acesta ultima zi era
consacrata, in traditia populara, coacerii ei.De altfel, intr-o veche legenda,
se spunea ca in sambata dinaintea Pastelui a faurit Dumnezeu din pasca toate
florile, semintele granelor si painile ce binecuvanteaza mesele oamenilor.In
unele regiuni romanesti, pasca sau crucea ce o impodobeste simbolic, era numita
"nafura" sau "anafura", la fel ca si prescura de la sfanta
liturghie. Pasca se face rotunda, asemenea scutecelor ce l-au invelit pe Iisus
copil, sau patrata ori dreptunghiulara, la fel ca mormantul in care a fost
asezat trupul lui Iisus Cristos, dupa rastignire. Lumanarea de la Inviere este
bine sa fie pastrata in casa tot anul, fiind indicat sa o aprinzi (in fata
icoanei) in caz de boala, cutremur, furtuna sau necaz. Lumina acestei lumanari
este binecuvantata intrucat ea este foarte aproape de lumina raiului. In
dimineata Pastelui era bine sa iti arunci prima privire intr-o cofa cu apa,
astfel incat sa ai vederea buna in restul anului.
Sarea nu era deloc de bun augur in duminica de Paşte.
Ai grija cu cine ciocnesti ouale
vopsite in ziua de Pasti, intrucat cu acea persoana , aproape sigur, te vei
gasi in lumea cealalta. Cand ciocnesti ouale de Pasti, daca al tau se sparge
esti obligat, daca ti se cere, sa il dai celui care ti l-a crapat.Daca nu faci
asta, vei manca acel ou stricat pe cealalta lume.
Era recomandabil sa mergi la slujba
de Inviere cu un ou vopsit rosu in san, pentru a fi rumen in obraji tot anul. Daca pastrezi un ou rosu vreme de 40
de zile dupa Pasti si acesta nu se strica, este un semn ca vei avea noroc tot
anul.
Anul gregorian este împărțit în 12 luni
Luna
|
Denumire populară
|
Nr. zile
|
|
1
|
Gerar / Cărindar
|
31
|
|
2
|
Făurar
|
28 sau 29
|
|
3
|
Mârțişor
|
31
|
|
4
|
Prier
|
30
|
|
5
|
Florar
|
31
|
|
6
|
Cireșar
|
30
|
|
7
|
Cuptor
|
31
|
|
8
|
Gustar
|
31
|
|
9
|
Răpciune
|
30
|
|
10
|
Brumărel
|
31
|
|
11
|
Brumar
|
30
|
|
12
|
Undrea / Îndrea
|
31
|
Data când cade Paştele
An
|
Catolici
|
Ortodoxi
|
Dif.în săptămâni
|
2008
|
23 Martie
|
27 Aprilie
|
5
|
2009
|
12 Aprilie
|
19 Aprilie
|
1
|
2010
|
4 Aprilie
|
4 Aprilie
|
0
|
2011
|
24 Aprilie
|
24 Aprilie
|
0
|
2012
|
8 Aprilie
|
15 Aprilie
|
1
|
2013
|
31 Martie
|
5 Mai
|
5
|
2014
|
20 Aprilie
|
20 Aprilie
|
0
|
2015
|
5 Aprilie
|
12 Aprilie
|
1
|
2016
|
27 Martie
|
1 Mai
|
5
|
2017
|
16 Aprilie
|
16 Aprilie
|
0
|
2018
|
1 Aprilie
|
8 Aprilie
|
1
|
2019
|
21 Aprilie
|
28 Aprilie
|
1
|
2020
|
12 Aprilie
|
19 Aprilie
|
1
|
2021
|
4 Aprilie
|
2 Mai
|
4
|
2022
|
17 Aprilie
|
24 Aprilie
|
1
|
2023
|
9 Aprilie
|
16 Aprilie
|
1
|
2024
|
31 Martie
|
5 Mai
|
5
|
2025
|
20 Aprilie
|
20 Aprilie
|
0
|
2026
|
5 Aprilie
|
12 Aprilie
|
1
|
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu