duminică, 7 aprilie 2013

DESPRE SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI



Cuvântul Paşti (Paşte)
provine în limba română din forma bizantino-latină Pastihae a cuvântului de origine ebraică Pasah („a trecut”). Evreii numesc Pesah (Paște) — sărbătoarea libertății sau a azimilor, — sărbătoarea lor anuală în amintirea evenimentelor relatate în Biblie, ale trecerii prin Marea Roşie și a eliberării lor din robia Egiptului care se prăznuiește la 14 Nisan (Este de precizat că în calendarul religios evreiesc din antichitate, luna Nisan, care durează de la luna nouă din martie până la luna nouă din aprilie, era prima lună a anului, conform poruncii divine: Luna aceasta va fi pentru voi cea dintâi lună a anului ;-  şi coincide cu prima lună plină de după echinocţiul de primăvară. Paștele creștin - sărbătoarea creștină, adică patimile, moartea și Învierea Domnului
au coincis cu Paştele Evreilor din anul 33. Obiectul sau motivul Paștilor creștine a devenit cu totul altul decât al Paștilor evreilor, care fusese la vremea respectivă celebrat de Isus și apostoli, între vechea sărbătoare iudaică și cea creștină nefiind ulterior, după o parte din teologii creștini, altă legătură decât una de nume și de coincidență cronologică. Paștele reprezintă una dintre cele mai importante sărbători anuale creștine, care comemorează evenimentul fundamental al creştinismului, Învierea  lui Isus Hristos, considerat Fiul lui Dumnezeu în religiile creștine, în a treia zi după răstignirea Sa din Vinerea Mare. Data de început a Paștelui marchează începutul anului ecleziastic creștin. Data celebrării Paştelui are la bază două fenomene astronomice: echinocţiul de primăvară şi mişcarea de rotaţie a Lunii în jurul Pământului. Astfel, Paştele se serbează în duminica imediat următoare primei luni pline după echinocţiul de primăvară. Paştele creştin are o durată de 40 de zile, cuprinse între sărbătoarea Învierii Domnului (prima duminică de Paşti) şi sărbătoarea Înălţarii Domnului, care se celebrează la 40 de zile de la Înviere, într-o zi de joi. Primele 3 din cele 40 de zile pascale sunt zile de mare sărbătoare. Sărbătoarea Paştilor este precedată de o lungă perioadă de post, în care se comemorează evenimentele premergătoare Învierii Domnului. Ultima săptămână din Postul Mare, numită Săptămâna Patimilor, începe în Duminica Floriilor, când se sărbătoreşte intrarea lui Isus Hristos în Ierusalim, şi se sfârşeşte în Sâmbăta Mare. Este săptămâna în care sunt comemorate patimile lui Isus, răstignirea şi moartea Sa din Vinerea Mare. Cel mai răspândit obicei creștin de Paști este vopsirea de ouă roşii, a căror prezență este obligatorie pe masa de Paști, deși în prezent se vopsesc ouă și de alte culori (verzi, albastre, galbene etc.). 
Oul, simbol al fecunditatii si al formei aproape desavarsite, era folosit si de alte popoare, in ritualurile lor de sarbatori,  emblema universului, opera divinitatii supreme. La crestini se credea ca el il reprezinta pe Creator, care creeaza tot si contine in sine totul. La romani este vopsit in ultimele zile ale Postului Mare, fiind consumat de Paste, dupa ce este sfintit si toata familia ciocneste oua. In dimineata primei zile de Paste, e obiceiul, in Bucovina, de a te spala cu ou rosu si cu bani, ca sa ai fata rosie ca oul si sa fii bogat tot anul. Ouale colorate in alte culori (galben, verde, albastru) vestesc bucuria primaverii. Cele colorate in negru simbolizeaza chinul si durerea pe care le-a suferit Hristos pe cruce. Ouale inchistrite sunt simbolul Mantuitorului, care a iesit din mormant si a inviat, precum puiul din gaoace.  În folclorul românesc există mai multe legende creştine care explică de ce se înroșesc ouăle de Paști și de ce ele au devenit simbolul sărbătorii Invierii Domnului. Una dintre ele relatează că Maica Domnului, care venise să-și plângă fiul răstignit, a așezat coșul cu ouă lângă cruce și acestea au fost înroșite de sângele care picura din rănile lui Isus..Cu ocazia sărbătorilor Pascale gospodinele prepară și alte
mâncăruri tradiţionale: pască, cozonac, drob. Iepuraşul de paşte - iepurele  este un vechi simbol al fertilităţii, prezent în toate mitologiile. Sălbatic sau de casă, se leagă  de ideea de regenerare şi înnoire neîntreruptă a vieţii.


Mielul este unul dintre simbolurile de Paști, prima referință fiind, desigur, cea din Vechiul Testament. Potrivit Sfântului Ambrozie al Milanului, animalul oferit de Dumnezeu lui Avraam în locul fiului său, Isaac, a preînchipuit mielul pascal, care eliberează pe Israel dintr-o stăpânire inumană și este prefigurarea adevăratului Miel, adică Iisus Hristos, care Se va jertfi pentru salvarea întregii omeniri de sub osânda păcatului.


Aceasta sacrificare a mielului pascal a prefigurat jertfa Mantuitorului de pe Golgota, care a adus eliberarea omenirii din robia pacatului. Sacrificiul mielului pascal a trecut si la crestini care, in fiecare an de Sfintele Pasti, jertfesc un miel a carui semnificatie religioasa cei credinciosi n-o mai cunosc si se multumesc doar sa spuna ca asa au pomenit ca de acest mare praznic sa se taie un animal.Desi se spune ca pasca, traditionala bunatate de Paşte, se poate face in Joia Mare, Vinerea Mare sau Sambata mare, numai acesta ultima zi era consacrata, in traditia populara, coacerii ei.De altfel, intr-o veche legenda, se spunea ca in sambata dinaintea Pastelui a faurit Dumnezeu din pasca toate florile, semintele granelor si painile ce binecuvanteaza mesele oamenilor.In unele regiuni romanesti, pasca sau crucea ce o impodobeste simbolic, era numita "nafura" sau "anafura", la fel ca si prescura de la sfanta liturghie. Pasca se face rotunda, asemenea scutecelor ce l-au invelit pe Iisus copil, sau patrata ori dreptunghiulara, la fel ca mormantul in care a fost asezat trupul lui Iisus Cristos, dupa rastignire. Lumanarea de la Inviere este bine sa fie pastrata in casa tot anul, fiind indicat sa o aprinzi (in fata icoanei) in caz de boala, cutremur, furtuna sau necaz. Lumina acestei lumanari este binecuvantata intrucat ea este foarte aproape de lumina raiului. In dimineata Pastelui era bine sa iti arunci prima privire intr-o cofa cu apa, astfel incat sa ai  vederea buna in restul anului.

Sarea nu era deloc de bun augur in duminica de Paşte.
Ai grija cu cine ciocnesti ouale vopsite in ziua de Pasti, intrucat cu acea persoana , aproape sigur, te vei gasi in lumea cealalta. Cand ciocnesti ouale de Pasti, daca al tau se sparge esti obligat, daca ti se cere, sa il dai celui care ti l-a crapat.Daca nu faci asta, vei manca acel ou stricat pe cealalta lume.
Era recomandabil sa mergi la slujba de Inviere cu un ou vopsit rosu in san, pentru a fi rumen in obraji tot anul. Daca pastrezi un ou rosu vreme de 40 de zile dupa Pasti si acesta nu se strica, este un semn ca vei avea noroc tot anul.


        

Anul gregorian este împărțit în 12 luni
 


  Luna
Denumire     populară
  Nr. zile
1
Gerar / Cărindar
31
2
Făurar
28 sau 29
3
Mârțişor
31
4
Prier
30
5
Florar
31
6
Cireșar
30
7
Cuptor
31
8
Gustar
31
9
Răpciune
30
10
Brumărel
31
11
Brumar
30
12
Undrea / Îndrea
31


                
 Data când cade Paştele

An
 Catolici
Ortodoxi
 Dif.în săptămâni
2008
23 Martie
27 Aprilie
5
2009
12 Aprilie
19 Aprilie
1
2010
  4 Aprilie
  4 Aprilie
0
2011
24 Aprilie
24 Aprilie
0
2012
  8 Aprilie
15 Aprilie
1
2013
31 Martie
  5 Mai
5
2014
20 Aprilie
20 Aprilie
0
2015
  5 Aprilie
12 Aprilie
1
2016
27 Martie
  1 Mai
5
2017
16 Aprilie
16 Aprilie
0
2018
  1 Aprilie
  8 Aprilie
1
2019
21 Aprilie
28 Aprilie
1
2020
12 Aprilie
19 Aprilie
1
2021
  4 Aprilie
  2 Mai
4
2022
17 Aprilie
24 Aprilie
1
2023
  9 Aprilie
16 Aprilie
1
2024
31 Martie
  5 Mai
5
2025
20 Aprilie
20 Aprilie
0
2026
  5 Aprilie
12 Aprilie
1


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...