DESPRE SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI

Cuvântul Paşti (Paşte)

provine în limba română din forma bizantino-latină Pastihae a cuvântului de origine ebraică Pasah („a trecut”). Evreii numesc Pesah (Paște) — sărbătoarea libertății sau a azimilor, — sărbătoarea lor anuală în amintirea evenimentelor relatate în Biblie, ale trecerii prin Marea Roşie și a eliberării lor din robia Egiptului care se prăznuiește la 14 Nisan (Este de precizat că în calendarul religios evreiesc din antichitate, luna Nisan, care durează de la luna nouă din martie până la luna nouă din aprilie, era prima lună a anului, conform poruncii divine: Luna aceasta va fi pentru voi cea dintâi lună a anului ;-  şi coincide cu prima lună plină de după echinocţiul de primăvară. Paștele creștin - sărbătoarea creștină, adică patimile, moartea și Învierea Domnului

au coincis cu Paştele Evreilor din anul 33. Obiectul sau motivul Paștilor creștine a devenit cu totul altul decât al Paștilor evreilor, care fusese la vremea respectivă celebrat de Isus și apostoli, între vechea sărbătoare iudaică și cea creștină nefiind ulterior, după o parte din teologii creștini, altă legătură decât una de nume și de coincidență cronologică. Paștele reprezintă una dintre cele mai importante sărbători anuale creștine, care comemorează evenimentul fundamental al creştinismului, Învierea  lui Isus Hristos, considerat Fiul lui Dumnezeu în religiile creștine, în a treia zi după răstignirea Sa din Vinerea Mare. Data de început a Paștelui marchează începutul anului ecleziastic creștin. Data celebrării Paştelui are la bază două fenomene astronomice: echinocţiul de primăvară şi mişcarea de rotaţie a Lunii în jurul Pământului. Astfel, Paştele se serbează în duminica imediat următoare primei luni pline după echinocţiul de primăvară. Paştele creştin are o durată de 40 de zile, cuprinse între sărbătoarea Învierii Domnului (prima duminică de Paşti) şi sărbătoarea Înălţarii Domnului, care se celebrează la 40 de zile de la Înviere, într-o zi de joi. Primele 3 din cele 40 de zile pascale sunt zile de mare sărbătoare. Sărbătoarea Paştilor este precedată de o lungă perioadă de post, în care se comemorează evenimentele premergătoare Învierii Domnului. Ultima săptămână din Postul Mare, numită Săptămâna Patimilor, începe în Duminica Floriilor, când se sărbătoreşte intrarea lui Isus Hristos în Ierusalim, şi se sfârşeşte în Sâmbăta Mare. Este săptămâna în care sunt comemorate patimile lui Isus, răstignirea şi moartea Sa din Vinerea Mare. Cel mai răspândit obicei creștin de Paști este vopsirea de ouă roşii, a căror prezență este obligatorie pe masa de Paști, deși în prezent se vopsesc ouă și de alte culori (verzi, albastre, galbene etc.). 

Oul, simbol al fecunditatii si al formei aproape desavarsite, era folosit si de alte popoare, in ritualurile lor de sarbatori,  emblema universului, opera divinitatii supreme. La crestini se credea ca el il reprezinta pe Creator, care creeaza tot si contine in sine totul. La romani este vopsit in ultimele zile ale Postului Mare, fiind consumat de Paste, dupa ce este sfintit si toata familia ciocneste oua. In dimineata primei zile de Paste, e obiceiul, in Bucovina, de a te spala cu ou rosu si cu bani, ca sa ai fata rosie ca oul si sa fii bogat tot anul. Ouale colorate in alte culori (galben, verde, albastru) vestesc bucuria primaverii. Cele colorate in negru simbolizeaza chinul si durerea pe care le-a suferit Hristos pe cruce. Ouale inchistrite sunt simbolul Mantuitorului, care a iesit din mormant si a inviat, precum puiul din gaoace.  În folclorul românesc există mai multe legende creştine care explică de ce se înroșesc ouăle de Paști și de ce ele au devenit simbolul sărbătorii Invierii Domnului. Una dintre ele relatează că Maica Domnului, care venise să-și plângă fiul răstignit, a așezat coșul cu ouă lângă cruce și acestea au fost înroșite de sângele care picura din rănile lui Isus.^.Cu ocazia sărbătorilor Pascale gospodinele prepară și alte

mâncăruri tradiţionale: pască, cozonac, drob. Iepuraşul de paşte - iepurele  este un vechi simbol al fertilităţii, prezent în toate mitologiile. Sălbatic sau de casă, se leagă  de ideea de regenerare şi înnoire neîntreruptă a vieţii.

Mielul este unul dintre simbolurile de Paști, prima referință fiind, desigur, cea din Vechiul Testament. Potrivit Sfântului Ambrozie al Milanului, animalul oferit de Dumnezeu lui Avraam în locul fiului său, Isaac, a preînchipuit mielul pascal, care eliberează pe Israel dintr-o stăpânire inumană și este prefigurarea adevăratului Miel, adică Iisus Hristos, care Se va jertfi pentru salvarea întregii omeniri de sub osânda păcatului.

Aceasta sacrificare a mielului pascal a prefigurat jertfa Mantuitorului de pe Golgota, care a adus eliberarea omenirii din robia pacatului. Sacrificiul mielului pascal a trecut si la crestini care, in fiecare an de Sfintele Pasti, jertfesc un miel a carui semnificatie religioasa cei credinciosi n-o mai cunosc si se multumesc doar sa spuna ca asa au pomenit ca de acest mare praznic sa se taie un animal.Desi se spune ca pasca, traditionala bunatate de Paşte, se poate face in Joia Mare, Vinerea Mare sau Sambata mare, numai acesta ultima zi era consacrata, in traditia populara, coacerii ei.De altfel, intr-o veche legenda, se spunea ca in sambata dinaintea Pastelui a faurit Dumnezeu din pasca toate florile, semintele granelor si painile ce binecuvanteaza mesele oamenilor.In unele regiuni romanesti, pasca sau crucea ce o impodobeste simbolic, era numita "nafura" sau "anafura", la fel ca si prescura de la sfanta liturghie. Pasca se face rotunda, asemenea scutecelor ce l-au invelit pe Iisus copil, sau patrata ori dreptunghiulara, la fel ca mormantul in care a fost asezat trupul lui Iisus Cristos, dupa rastignire. Lumanarea de la Inviere este bine sa fie pastrata in casa tot anul, fiind indicat sa o aprinzi (in fata icoanei) in caz de boala, cutremur, furtuna sau necaz. Lumina acestei lumanari este binecuvantata intrucat ea este foarte aproape de lumina raiului. In dimineata Pastelui era bine sa iti arunci prima privire intr-o cofa cu apa, astfel incat sa ai  vederea buna in restul anului.

Sarea nu era deloc de bun augur in duminica de Paşte.

Ai grija cu cine ciocnesti ouale vopsite in ziua de Pasti, intrucat cu acea persoana , aproape sigur, te vei gasi in lumea cealalta. Cand ciocnesti ouale de Pasti, daca al tau se sparge esti obligat, daca ti se cere, sa il dai celui care ti l-a crapat.Daca nu faci asta, vei manca acel ou stricat pe cealalta lume.

Era recomandabil sa mergi la slujba de Inviere cu un ou vopsit rosu in san, pentru a fi rumen in obraji tot anul. Daca pastrezi un ou rosu vreme de 40 de zile dupa Pasti si acesta nu se strica, este un semn ca vei avea noroc tot anul.

        

Anul gregorian este împărțit în 12 luni

 

	Luna	Denumire     populară	Nr. zile
1	Ianuarie	Gerar / Cărindar	31
2	Februarie	Făurar	28 sau 29
3	Martie	Mârțişor	31
4	Aprilie	Prier	30
5	Mai	Florar	31
6	Iunie	Cireșar	30
7	Iulie	Cuptor	31
8	August	Gustar	31
9	Septembrie	Răpciune	30
10	Octombrie	Brumărel	31
11	Noiembrie	Brumar	30
12	Decembrie	Undrea / Îndrea	31

                

 Data când cade Paştele

An	Catolici	Ortodoxi	Dif.în săptămâni
2008	23 Martie	27 Aprilie	5
2009	12 Aprilie	19 Aprilie	1
2010	4 Aprilie	4 Aprilie	0
2011	24 Aprilie	24 Aprilie	0
2012	8 Aprilie	15 Aprilie	1
2013	31 Martie	5 Mai	5
2014	20 Aprilie	20 Aprilie	0
2015	5 Aprilie	12 Aprilie	1
2016	27 Martie	1 Mai	5
2017	16 Aprilie	16 Aprilie	0
2018	1 Aprilie	8 Aprilie	1
2019	21 Aprilie	28 Aprilie	1
2020	12 Aprilie	19 Aprilie	1
2021	4 Aprilie	2 Mai	4
2022	17 Aprilie	24 Aprilie	1
2023	9 Aprilie	16 Aprilie	1
2024	31 Martie	5 Mai	5
2025	20 Aprilie	20 Aprilie	0
2026	5 Aprilie	12 Aprilie	1

CARACTERISTICI UIMITOARE ALE CORPULUI UMAN

În urma proiectului „Genomul uman”, s-a constatat că ADN-ul uman conţine 23.000 de gene, mult mai puţine decât se credea.

Corpul uman conţine aproximativ 5 litri de sânge. 70% din corpul uman este apă. La naștere, 80% din greutatea nou născutului este apă. Când cantitatea de apă din corp se reduce cu 1%, îți va fi sete, iar dacă scade cu 10%, mori.

70% din căldura corpului se pierde prin cutia craniană.

Odată la 7 ani, corpul își înlocuiește aproape toate celulele. Durata vieții unei celule intestinale este de 12 ore. Cea a unei celule a peretelui stomacal, 2 zile. O celulă a pielii trăiește 4 săptămâni. O celulă nervoasă poate trăi până la 60 de ani.

În corpul uman sunt peste 1.200 de km de vase de sânge, iar capilarele unui adult, puse cap la cap, ar ajunge pentru înconjurul Pământului de aproape 4 ori. Numai un plămân conţine peste 300.000 de milioane de vase capilare. Dacă ele ar fi puse cap la cap, s-ar întinde pe o distanţă de 2.400 de kilometri.

Jumătate din greutatea nou-născutului este câștigată în ultimele 7 săptămâni de sarcină.

Nevoile medii de somn sunt de 14-22 ore pe zi la un copil până la o lună, 13-15 ore la unul spre 1 an, 10-12 ore până la 6 ani, 9 ore la 12 ani și 7 ore și jumătate la un om adult.

În primul an de viață, un nou născut fură din perioada de somn a părinților 400-750 de ore.

Media duratei unui vis la om este de 4-5 minute, iar majoritate viselor sunt alb-negru.

Un adult are mai puţine oase în corp decât un copil. Ne începem viaţa cu 350 de oase dar, pentru că anumite oase se unesc în timpul creşterii, la maturitate mai avem doar 206. Dintre acestea, mai mult de jumătate se află în mâini şi picioare. Un picior are 26 de oase.

Oasele umane sunt rezistente ca granitul. Un os de mărimea unei cutii de chibrituri poate suporta presiunea unui bloc de nouă tone - de patru ori mai mult decât poate suporta betonul.

Dinții unui om sunt tari ca piatra, iar mandibula este cel mai dur os din organism.

Osul hioid, care susține mușchiul limbii este singurul os din corp care nu atinge niciun alt os.

Degetele mari de la picioare sunt printre cele mai importante structuri ale corpului nostru. Datorită lor, un om îşi poate păstra poziţia verticală şi îşi poate menţine echilibrul.

Piciorul unui om conține 250.000 glande sudoripare.

Când doarme, un om se lungește cu cca 8 milimetri, pentru ca dimineaţa să revină la înălțimea iniţială. Motivul este forţa gravitaţională care acţionează asupra cartilagiilor.

Testiculele unui bărbat produc 10 milioane de spermatozoizi în fiecare zi - suficient pentru ca acesta să poată repopula planeta în doar 6 luni.

Ovarele conţin aproximativ jumătate de milion de ovule. Cu toate acestea, doar 400 dintre ele vor avea ocazia de a da naştere unei noi vieţi.

Cea mai mare celulă a corpului uman este ovulul, iar cea mai mică, spermatozoidul.

Aşa cum amprentele digitale sunt unice, și amprenta limbii fiecărei persoane este unică.

Dacă saliva nu poate dizolva ceva, atunci nu-i putem simți gustul.

Chiar dacă nu este la fel de sensibil precum cel al unui câine, nasul uman poate percepe până la 50.000 de mirosuri diferite.

În ureche există cca 4.000 de glande generatoare de ceară. Urechile pot distinge peste 300.000 de tonalități.

Toți bebelușii se nasc cu ochii albaștri.

Mușchiul ochiului este cel mai rapid. El se poate contracta în mai puțin de o sutime de secundă.

Ochiul uman este capabil să distingă cca 1 milion de culori diferite şi să obţină mai multe informaţii decât cel mai performant telescop construit vreodată.

Când o persoană moare, văzul este primul care dispare, iar auzul este ultimul simț perceput.

Cel mai mare și mai greu organ al corpului este pielea. Ea cântărește 3,2 kilograme și poate acoperi, în cazul unui adult, o suprafaţă de 1,9 metri pătrați. În timpul vieţii, un om pierde până la18 kg de piele moartă.

Pe un cm² de piele se află cca 3 milioane de celule, 5.000 de receptori, 15 glande sebacee, 200 fibre pentru durere, 10-25 receptori tactili și corpusculi termosensibili, 4 metri de fibre nervoase, 1 metru de vase sanguine și peste 100 de glande sudoripare.

În corpul fiecăruia dintre noi trăiesc bacterii a căror greutate totală atinge 2 kg. Numai în gură, un om are până la 40.000 bacterii. Fiecare centimetru pătrat de piele conţine cel puţin 32 de milioane de bacterii. Din fericire, cele mai multe dintre ele sunt inofensive.

Picioarele conţin peste 500.000 de glande sudoripare, care pot elimina până la jumătate de litru de transpiraţie pe zi.

Când atingem un obiect, semnalul circulă prin corp prin intermediul nervilor cu peste 200 km/h.

Aproximativ 50.000 de celule din corpul tău au murit şi au fost înlocuite chiar în timp ce citești acest articol. Scheletul tău este unul nou la fiecare 3 luni şi ai o piele nouă în fiecare lună.

Sunt necesare cca 200.000 de încruntări pentru apariția unui rid permanent pe frunte.

Fără pigmenți, pielea noastră ar fi excesiv de albă. Însă vasele sanguine de la suprafața pielii adaugă un strop de roșu. Pigmentul galben și melanina sepia sunt create de razele ultraviolete. Aceste 4 nuanțe sunt amestecate pentru a da naștere culorilor de piele pentru toate rasele.

Unghiile de la mâini cresc în medie de 6 ori mai repede decât cele de la picioare.

Părul uman crește anual în medie cu 10 cm, iar unghia cu 6 cm.

Locul în care părul uman creşte cel mai repede este barba. Bărbații petrec 3.300 ore din viață pentru a se bărbieri. Dacă nu ar fi bărbierită, barba ar putea ajunge la 9 metri într-o viață de om.

Unghiile şi părul sunt alcătuite din aceeaşi substanţă: cheratina.

O persoană pierde, în medie, 100 de fire de păr pe zi şi peste 10 miliarde de particule de piele moartă. Un fir de păr poate suporta o greutate de 100 de grame.

Culoarea părului depinde de un pigment numit melanină. Pe măsura ce îmbătrânim se secretă tot mai puțină melanină și se formează mici bule de aer, apărând astfel aspectul cărunt al părului.

Un bărbat obișnuit mănâncă în jur de 50 de tone de alimente şi bea circa 50.000 de litri de lichide de-a lungul vieții pentru a-și menține o greutate de 80 de kg.

Un om poate rezista până la 40 de zile fără mâncare, 6 zile fără apă şi 6 minute fără aer. El nu poate rezista fără să doarmă mai mult de 11 zile.

Dacă ați mânca fiind așezați în cap, mâncarea s-ar duce în sus, deoarece mușchii esofagului vor continua să împingă mâncarea către stomac.

Acidul gastric pe care stomacul omului îl produce pentru a digera mâncarea este atât de puternic, încât poate dizolva o lamă de ras. Din fericire pentru noi, celulele din mucoasa gastrică a stomacului se înnoiesc la 2-4 zile, nelăsând timp acizilor să le dizolve. Stomacul trebuie să-și refacă rapid mucoasa de protecție, pentru a evita auto-digerarea cauzată de propriii acizi.

Stomacul unui adult poate cuprinde până la 1,5 litri de hrană.

Intestinul gros are 10 metri lungime.

Durata medie a digestiei în intestinul subțire este de 4 ore. În intestinul gros, mâncarea este apoi digerată  de la 4 ore până la 3 zile.

Mâncarea ajunge în 8 secunde din gură în stomac. În medie, stomacul digeră o masa bogată în grăsimi în 6 ore, în timp ce pentru o masă bogată în carbohidrați îi sunt necesare doar 2 ore.

Muşchii unui ochi se mişcă de circa 100.000 de ori pe zi. Pentru a ne imagina ce înseamnă acest lucru, gândiţi-vă că echivalentul unui asemenea efort pentru muşchii picioarelor înseamnă un traseu de 80 de kilometri zilnic.

Pentru a te încrunta, foloseşti 43 de mușchi ai feței. Pentru a zâmbi, nu ai nevoie decât de 17.

Cel mai mare mușchi este latissimus dorsi, un mușchi plat de pe spate care intră în acțiune în timpul mișcării brațului.

Cel mai puternic mușchi din corpul uman este limba.

Corpul folosește 300 de mușchi pentru a sta în poziție dreaptă și 200 de mușchi când pășește.

Dacă toți cei 600 de mușchi ai corpului uman s-ar încorda în același timp și în aceeași direcție, omul ar putea ridica o greutate de 25 de tone.

Peste 70% din bolile existente în lume se transmit prin secrețiile nasului și ale gâtului.

Inima unui om bate de cca 3 miliarde de ori în timpul vieţii acestuia.

Aorta este cel mai mare vas sanguin din corpul uman. În cazul unui om adult, ea are diametrul unui furtun de grădină. La polul opus se află capilarele. Acestea sunt atât de subţiri, încât este nevoie de 10 astfel de vase, puse unul lângă altul, pentru a egala grosimea unui fir de păr.

Mărimea inimii unui om este egală cu cea a propriului pumn.

O picătură de sânge are nevoie de doar 30 de secunde pentru a face un circuit complet al corpului.

Inima bate de aproximativ 2.700.000.000 de ori de-a lungul vieții. Ea continuă să bată și după ce este scoasă din corp. Chiar dacă este tăiată în bucăți, mușchiul inimii va continua să bată. Inima pompează mai mult de 6 litri de sânge pe minut, adică 10.000 de litri pe zi.

În momentul primei respirații, un nou născut inspiră de 50 de ori mai puternic decât un adult.

Viteza cu care aerul este eliminat în timpul unui strănut este de 160 de kilometri pe oră. Nu se poate strănuta cu ochii deschiși.

Un om inspiră şi expiră de circa 23.000 de ori pe zi.

Plămânul drept reţine întotdeauna mai mult aer decât cel din partea stângă.

O persoană obișnuită respiră cam 74 de milioane de litri de aer de-a lungul vieții.

Capul unui copil cântăreşte cât un sfert din greutatea corpului lui. La maturitate, capul reprezintă doar a opta parte din greutatea trupului.

În momentul naşterii, creierul unui copil conţine circa 14 miliarde de celule, număr care nu mai creşte până la sfârşitul vieţii. Creșterea creierului se oprește în jurul vârstei de 15 ani.

După vârsta de 25 de ani, creierul uman începe să piardă până la 100.000 de celule zilnic. După 50 de ani, creierul uman îşi reduce simţitor volumul.

În prima lună de viaţă, un copil învaţă atât de multe lucruri, încât sinapsele din creierul său cresc de la 50 de miliarde la 1.000 de miliarde. Dacă şi corpul lui s-ar dezvoltă cu aceeaşi viteză, copilul ar cântări 77 de kilograme după numai o lună de viaţă.

Din cantitatea imensă de informație primită de creier, doar 126 biți/secundă sunt receptați în mod conștient, restul fiind receptați de subconștient.

Creierul uman generează într-o zi mai multe impulsuri electrice decât toate telefoanele mobile din lume la un loc. Numărul de neuroni din creierul uman ajunge la 100 de miliarde. Matematicianul John von Neumann a calculat că mintea umană poate înmagazina 280 de mii de miliarde de biți de memorie. Celulele creierului uman pot stoca de 5 ori mai multă informație decât Enciclopedia Britanică. Creierul uman este mult mai activ noaptea decât în timpul zilei.

Creierul continuă să transmită impulsuri electrice timp de 37 de ore după moarte.

Pentru a desfășura procesul gândirii, creierul are nevoie de mari cantități de energie. De aceea,după un intens proces de gândire, simțim aceeași oboseală ca și în cazul muncii fizice.

Atenția acordată jocurilor video consumă tot atâtea calorii cât mersul pe jos cu 3,5 km/oră.

Mozart își compunea opera muzicală în minte, auzind și perfecționând fiecare nota în parte, și abia apoi o așternea pe hârtie.

Media înălțimii la femei este cu aproximativ 10 cm mai mică decât media înălțimii la bărbați.

Bărbaţii mai scunzi de 1,28 m şi femeile mai scunde de 1,18 m sunt considerați pitici.

Femeile clipesc de două ori mai des decât bărbaţii.

Din punct de vedere fizic, o femeie este aptă de a naşte 35 de copii de-a lungul vieţii.

Femeia secolului 17 dădea naştere în medie la 13 copii.

Organismul unei femei are nevoie o oră în plus de somn faţă de cel al unui bărbat.

Inima femeii bate mai repede decât cea a bărbatului.

Oamenii sunt singurii care fac sex stând faţă în faţă.

 Durerea de cap nu este o scuză bună pentru a nu face sex, deoarece endorfinele eliberate în timpul actului sexual au efect analgezic. Sărutul îmbunătăţeşte aspectul pielii, ajută circulaţia, previne cariile şi alină durerile de cap.

O persoană din 2 miliarde va atinge vârsta de 116 ani.